Numele orașului nostru, conform urmelor scrise, a apărut pentru prima dată în urmă cu aproape șase secole, în 1427, sub forma PODVRŠAN (SUB VÂRF).

Primele așezări apar în neolitic, în epoca pietrei lustruite, dovadă fiind descoperirile arheologice. Așezările au căpătat un caracter mai permanent odată cu venirea slavilor (evul mediu târziu) în aceste părți, iar înaintea lor aici au locuit traci, celți, sciți, daci, romani, sarmați, gepizi, avari și alții.

Simbolul orașului, Turnul Vârșețului sau Castelul, cum îl numesc vârșețenii, a fost construit în prima jumătate a secolului al XV-lea, în timpul stăpânirii maghiare. Unele surse spun că a fost construit pe locul unui vechi turn de veghe roman. A fost ridicat de Đurađ Branković pentru apărare împotriva turcilor după ce turcii au cucerit orașului Smederevo.

Turcii au fost alungați din oraș de către prințul Eugeniu de Savoya în 1716, ceea ce a deschis o nouă epocă în istoria orașului și Vârșețul se încadrează în Banatul Timișoarei.

Din anul 1717, în această zonă ajung grupuri de coloniști din Germania, Franța, Italia și Spania, în primul rând viticultori. În același timp, la Vârșeț vin și mulți imigranți din Serbia de sud, în majoritate meșteșugari și negustori, sârbi și țințari. În 1804 orașul primește, de la Francisc al II-lea, Carta comercială pentru merite excepționale în lupta împotriva turcilor.

În secolul XX Vârșețul intră ca oraș cu 25.000 de locuitori și o mică industrie bine dezvoltată, comerț puternic și viticultură reînnoită. După izbucnirea primului război mondial, statutul populației sârbe s-a schimbat și mulți sârbi de seamă au fost trimiși în exil iar ziarele în limba sârbă nu sau mai publicat.

Relațiile dintre naționalități, în special sârbi și germani, în oraș încep să se deterioreze odată cu apariția fascismului în Germania. La câteva zile după eliberarea orașului, o parte din Statul Major al Armatei de Eliberare a Poporului, în frunte cu Comandantul Suprem - Josip Broz Tito, a sosit la Vârșeț, de unde a comandat luptele pentru eliberarea Belgradului. Astăzi, ca și în cea mai mare parte a trecutului său, cu patina unui trecut lung și tulbure, orașul cu întreaga a sa împrejurime reprezintă un mediu multinațional în care drepturile omului sunt respectate, indiferent de apartenența religioasă.