Cu eforturile părintelui Traian Oprea, doctorului Petre Țepeniagă, și cu sprijinul financiar abundent al mai multor ctitori, în anul 1911 a început construcția bisericii după planurile arhitectului Dimitrie Boitar. La decorarea templului au participat pictorul Virgil Simonescu, sculptorii Nistor și Josif Bosiok și piatrarul Joan Voina.
Inspirat în principal din arhitectura sacră bizantină, are o soluție specifică cruciformă care este mai greu de văzut la bază și la interior. Pitorescul fațadelor pe care apar coroane de acoperiș din dinți de ferăstrău, arcade oarbe, rampe, este subliniată și mai mult de policromia materialului de construcție, adică de alternarea cărămizilor de clincher galbene și roșii.
Slujba de sfințire a fost celebrată la 23 mai 1913, în sărbătoarea Înălțării Domnului, de către episcopul Miron Cristea al Caransebeșului.